De câțiva ani, programele de wellbeing au devenit elemente importante, vitale strategiilor coerente și eficiente de comunicare internă și HR ale companiilor, indiferent de profilul lor sau de numărul de angajați. Ceea ce, până în prezent, era perceput ca un element de valoare adaugată, un gest frumos care arată aprecierea pentru angajați, este acum, conform studiilor recente, un ingredient ce contribuie semnificativ la susținerea obiectivelor de business ale companiei. La baza acestor modificări, stau o serie de motive, precum creșterea nivelului de stres în rândul populației adulte, digitalizarea mediului de afaceri și, implicit, imposibilitatea oamenilor de a se deconecta complet de la joburile lor. În acest context, nu este de mirare că, așa cum arată un studiu global Deloitte, generația millenials nu se așteaptă să fie mai fericită decât cea a părinților săi, iar angajatorii investesc bugete generoase în conceperea programelor care să contribuie la bunăstarea resurselor umane. Ce sunt, de fapt, programele de wellbeing? Dacă acum câțiva ani, programele de wellbeing erau asociate cu inițiativele de sănătate fizică și siguranță la locul de muncă, în timp, conceptul a devenit unul semnificativ mai complex, care vizează bunăstarea psihică, fizică și emoțională a oamenilor. De la întâlniri motivaționale, la ateliere de nutriție și mișcare, de la programe de informare, până la cursuri de meditație sau ieșiri relaxante, în echipă, toate aceste inițiative au ajuns pe ordinea de zi a profesioniștilor de comunicare internă și HR. Mai mult, termeni precum ”mindfulness”, ”managementul stresului”, ”holistic” sau ”wellness” au început să fie asociați cu o cultură organizațională sănătoasă, preocupată de dezvoltarea personală a angajaților. De ce sunt importante programele de wellbeing pentru companie?             Există o serie de premise susținute atât de cercetările globale, cât și de studiile de caz realizate de către companiile care au implementat programe de wellbeing. Conform lor, programele de succes de wellbeing, care contribuie la creșterea calității vieții angajaților, generează:
  • Angajații mai eficienți.
  • Angajații care rămân mai mult timp în companie.
  • Reducerea ratei de absenteism.
  • Angajați mai entuziasmați și mai prietenoși, contribuind, astfel, la îmbunătățirea culturii organizaționale.
  • Creșterea nivelului de implicare în inițiativele companiei.
  • Angajați mai mulțumiți de companiile lor, ceea ce contribuie activ la creșterea capitalului de imagine și reputație.
De altfel, Working Well: A Global Survey of Workforce Wellbeing Strategies, cercetarea publicată în 2016, de către Xerox, susține că programele de wellbeing au un impact direct asupra următoarelor zone:
  • implicarea angajaților (86%),
  • imaginea organizațională (82%),
  • bunăstarea angajaților (78%),
  • recrutarea și retenția resurselor umane (76%),
  • productivitatea oamenilor la locul de muncă (76%).
Aceleași premise sunt susținute și de către studiul Global Human Capital Trends Survey, publicat de Deloitte, în 2018, conform căruia 43% dintre respondenți au afirmat că programul lor de wellbeing are rolul de întări poziționarea și valorile companiei, 60% au menționat că îmbunătățeste retenția de personal și 61% au declarat că văd rezultate în creșterea productivității și în atingerea obiectivelor de business. Argumentele sunt, deci, aici. Tot ce rămâne este să construim strategii de wellbeing care să se axeze pe nevoile angajaților și care, implementate corect, consecvent, vor genera și rezultate de business.