[fb-post href=https://www.facebook.com/rogalskidamaschin/posts/626240790858461]


O poveste care nu se încheie după ce se sting luminile

de Cristiana Andrei

Sunt piese de teatru care te fac să simți emoția personajelor de pe șira spinării până în vârful degetelor, sunt piese care te bântuie multe zile după ce s-a lăsat cortina, sunt piese care te țin râzând cu poftă ore-n șir. “Huevos Congelados” combină foarte bine toate cele de mai sus: te ține râzând de la început până la sfârșit, dar pe măsură ce piesa curge parcă-ți vine să te ridici de pe scaun să mergi și să o zgudui un  pic pe Maria, să o iei în brațe pe cealaltă Maria sau să îi dai o pungă de shopping peste picioarele perfecte, Mariei cu numărul 3. Pentru că pe toate cele 3 personaje le cheamă Maria, ca o coincidență care îți aduce aminte că poveștile personajelor pot fi ale oricărei Marii și că, de fapt, o parte din povestea unui personaj ți se potrivește, ca o piesă de puzzle. Râsetele celor din sală împreună cu râsul tău par să acopere emoții pe care te străduiești să le ascunzi undeva, măcar până la sfârșitul piesei.

M-a lovit o tristețe cumplită că sub aparența unei societăți deschise, în care vorbim fără prejudecăți despre subiecte intime, stau subiecte dureroase care nu se deschid niciodată. Le ținem sub pernă, pentru momentele în care suntem noi cu ele.

Așa am trăit eu HUEVOS CONGELADOS, mereu la limita dintre amuzament, frustrare că judecăm cu toții uneori prea repede și adesea prea mult și iritare la adresa celor care se chinuie cu tot dinadinsul să conducă și viața celor din jur după propriile obsesii. Și, da, pe alocuri, între două porții de râs, am simțit gustul amar (și nu, nu era de la bere) al unor jumătăți de regrete.

A doua zi, pe drum spre birou, mi-am aruncat privirea spre o tarabă de ziare și am văzut cel puțin o dată, titrat cu litere mari și roșii, de-o șchioapă, cuvântul “sex” pe o primă pagină de ziar. M-a lovit o tristețe cumplită că sub aparența unei societăți deschise, în care vorbim fără prejudecăți despre subiecte intime, stau subiecte dureroase care nu se deschid niciodată. Le ținem sub pernă, pentru momentele în care suntem noi cu ele.

Dacă tot nu le vorbim, atunci măcar să le înțelegem prin teatru. Mergeți la “Huevos Congelados” piesa semnată de Rucsandra Pop, pe 16 martie, în Copper’s Club. Textul este grozav, o combinație perfectă între emoție și umor, actorii joacă excelent și își intră în roluri cum nu se poate mai bine. Dar, mai ales, mergeți pentru că este o piesa care nu se oprește după ce se sting luminile. Se va derula mai departe, în mintea voastră. Așa se întâmplă mereu cu cele mai bune piese.

10644268_475576919298170_5446569751098001294_o

Emoții în roller coaster

de Daniela Stefan

“Să scrii, înseamnă să te dezvălui în exces.”, spunea Franz Kafka, ademenit de puterea scrisului și de cum cuvintele pot aduna, aproape de limita imposibilului, în valuri, toate emoțiile de care sunt capabili oamenii.

Timp de aproape două ore, trei locuri de pasageri dintr-un avion devin ringul de luptă a trei femei care își maschează neputințele în hazul de necaz specific vârstei și uimesc până la stupefiere prin ridicolul afișat.

În același ton, al “sfidării” emoțiilor, Rucsandra Pop scrie, fără menajamente, scenariul unei povești în care se regăsesc mii de femei din întreaga lume – infertilitatea. Inspirată de una dintre zecile de călătorii ale autoarei, piesa “Huevos Congelados” stârnește râsul cu fiecare replică, dar aruncă spectatorul, în aceeași fracțiune de secundă, în celălalt colț al scenei, acolo unde angoasele, frustrările și fricile personajelor capătă dimensiuni uriașe.

Timp de aproape două ore, trei locuri de pasageri dintr-un avion devin ringul de luptă a trei femei care își maschează neputințele în hazul de necaz specific vârstei și uimesc până la stupefiere prin ridicolul afișat.

Să fie tocmai acest ridicol de care dau dovadă, fără menajamente, cele trei femei, cel care mi-a smuls, în atâtea momente, zâmbete și râs. Și să fie tocmai roller coaster-ul de emoții creat de Rucsandra care a agățat zeci de întrebări de finalul fiecărei replici, care m-au surprins căutând răspunsuri în clipa imediat următoare.

“Huevos Congelados” rescrie și scrie, în același timp, în intimitatea spațiului de teatru, unul dintre cele mai dureroase subiecte cu care femeile din România, și nu numai, se confruntă ASTĂZI – imposibilitatea de a avea copii.  Care se traduce, câteodată, în incapacitatea unui cuplu de a alinia matur și pe aceeași lungime de undă hotărârile ei și ale lui, pe termen lung.

De reținut:

Următoarea reprezentație a piesei HUEVOS CONGELADOS are loc pe 16 martie, la Cooper`s Pub, vă recomandăm să mergeți. Mai multe detalii, pe pagina de Facebook a spectacolului.